Povestea Oltcit, primul autovehicul românesc low-cost

• Share

Începuturile industriei auto autohtone se situează undeva în prima jumătate a secolului XX și, de atunci, mărcile auto românești au trecut prin perioade mai fericite sau mai puțin propice, au înfruntat adversități și au generat pasiuni. 

Dacă Dacia, brandul național, își trăiește acum a doua tinerețe, puțini sunt cei care își mai amintesc de un alt automobil fabricat în România, care are și astăzi admiratorii săi fideli. Acesta este Oltcit, mașina fabricată la Craiova.

Astăzi, după 46 de ani de la semnarea acordului între guvernul comunist român și producătorul francez de automobile Citroën, care anunța nașterea autoturismului Oltcit, puțini sunt cei care mai știu istoria primului autovehicul low-cost românesc.

• Cum a apărut ideea autoturismului Oltcit
• Parteneriatul cu Citroën – nașterea Oltcit
• Oltcit, prima mașină low-cost produsă în România
• Câteva date despre Oltcit
• Variante ale autoturismului Oltcit

Cum a apărut ideea autoturismului Oltcit

După condamnarea de către Ceaușescu a invadării Cehoslovaciei de către sovietici în anul 1968, relațiile României cu URSS s-au alterat simțitor. Pentru a contracara dependența de produsele industriale rusești, autoritățile comuniste române au accelerat în mod nefiresc ritmul de industrializare a țării, fără însă a lua în calcul nevoile reale ale economiei de la acea vreme. 

După anul 1970, cu ajutorul unor credite externe extrem de costisitoare, s-au construit, arbitrar și irațional, combinate siderurgice gigantice, care puteau furniza, între altele, cantități imense de tablă pentru industria grea sau cea auto.

În anul 1973 are loc criza petrolului, numită și „prima criză petrolieră”, care mărește în răstimp de nici un an prețul combustibililor de aproape 4 ori, lovind greu industria auto din vestul Europei. La acea dată, uzinele Dacia de la Mioveni, Argeș, construite în parteneriat cu firma Renault, funcționau deja de șapte ani, iar listele de așteptare pentru un autoturism produs aici se întindeau pe o perioadă lungă de timp.

👉 Ești în căutarea unui automobil Dacia? Descoperă noua categorie de autoturisme noi de pe site-ul Autovit.ro, unde vei găsi în orice moment nenumărate anunțuri auto și unde poți programa un test drive. 

Parteneriatul cu Citroën – nașterea Oltcit

În aceste împrejurări, Ceaușescu s-a gândit la fabricarea unei mașini de dimensiuni reduse, cu un consum mic, destinată mai ales tinerilor. Pentru a o realiza, au fost deschise discuții cu mai mulți producători auto, cum ar fi Volkswagen, cu care partea română a oprit negocierile. Același lucru s-a întâmplat și cu Renault. A fost ales fabricantul auto francez Citroën, puternic lovit de criza petrolului. 

La conducerea companiei venise în 1975 Georges Taylor, care lucrase anterior, timp de patruzeci de ani, pentru Peugeot și a cărui primă sarcină era să redreseze situația firmei. Una dintre măsurile pe care acesta le-a luat a fost să mute o parte din producție în țări care aveau mână de lucru ieftină.

Alegerea României nu a fost întâmplătoare: Taylor era născut în București în 1920 și întreținea încă legături cu administrația română. Aparent, ambele părți aveau de câștigat – autoritățile de la București primeau mașina cerută și ieșeau din sfera de influență economică a URSS, care-și dorea o Românie agrară, iar Citroën își reducea drastic costurile de producție și beneficia de investițiile românești.

În timpul negocierilor dintre partea română și cea franceză, compania Peugeot care, în anul 1974, deținea deja 38,2% din acțiunile Citroën, obține în 1976 un pachet de 89,95%, iar noua entitate este numită PSA (Peugeot Société Anonyme). 

Odată cu achiziționarea competiției, PSA – ale cărei platforme erau mult mai avansate – va pune capăt multor proiecte începute de Citroën, cum a fost și Prototype Y, o platformă începută împreună cu italienii de la Fiat și continuată de francezi, dar care acum nu mai merita să fie produsă.

La finalul anului 1976, contractul între partea română și cea franceză este semnat și ia astfel naștere societatea mixtă româno-franceză Oltcit, în care România avea o participație de 64%, iar PSA de 36%. 

Numele societății provine de la îmbinarea numelui regiunii în care se va construi viitoarea mașină – Oltenia – și denumirea brandului – Citroën.

La presiunile autorităților de la București, care doreau finalizarea cât mai rapidă a autovehiculului, francezii de la PSA reînvie platforma Prototype Y la care renunțaseră și care nu mai corespundea standardelor occidentale, îi fac câteva ajustări și o livrează părții române.  

Oltcit, prima mașină low-cost produsă în România

Chiar dacă în 1976 uzinele Dacia produceau anual peste 60.000 de autoturisme, tehnica de fabricație și modelele erau deja învechite. Prin comparație, noua uzină Oltcit, ridicată la Craiova, beneficia de automatizări de ultimă oră, roboți moderni și procese tehnologice avansate, fiind cea mai modernă fabrică Citroën și prezentată ca atare chiar de către francezi.

Platforma industrială Oltcit se întindea pe 114 hectare, iar uzina propriu-zisă avea 350.000 de metri pătrați, iar în complex lucrau 5.500 de angajați. Efectul investiției făcute de partea română și estimată de fostul ministru de externe Ștefan Andrei la un miliard de dolari a avut un efect covârșitor asupra economiei franceze. 

Proiectarea, construcția și utilarea uzinei Oltcit cu instalații, mașini și piese au constituit nu mai puțin de o treime din totalul comenzilor de mașini-unelte ale Franței.

Prin conjuncturile care au contribuit la apariția lui și modul de construcție, autoturismul Oltcit a stabilit câteva performanțe:

• prin folosirea platformei Prototype Y, Oltcit a fost ultima mașină concepută integral de Citroën, toate celelalte mărci PSA care au urmat folosind tehnologia Peugeot;
• a fost singurul automobil de concepție franceză care a fost asamblat 100% în afara Franței;
• a fost primul autoturism low-cost exportat în vestul Europei, devansând Dacia Logan cu 20 de ani.

Primul automobil Oltcit a fost lansat în cadrul Târgului Internațional de la București, în anul 1981, purtând logoul propriu: un „O” împreunat cu una dintre săgețile siglei Citroën. 

👉 Dacă îți dorești o mașină produsă în România, platforma Autovit.ro, consultantul tău de încredere, îți oferă o gamă largă de automobile second-hand. Accesează site-ul nostru, unde vei avea parte de o experiență la cumpărături sigură și alege mașina care se potrivește nevoilor tale. 

Câteva date despre Oltcit

Nu știm ce s-ar fi întâmplat dacă germanii de la Volkswagen ar fi fost agreați în locul francezilor de la Citroën. Cert este, însă, că automobilul Oltcit nu s-a ridicat la nivelul mașinilor VW, mai ales al viitorului VW Golf, fără a fi însă lipsit de calități.

• Unul dintre motivele care au dus la apariția automobilului Oltcit a fost creșterea prețului combustibililor. Oltcit se poate mândri cu un consum considerat foarte bun pentru acea vreme: între 5,8 și 9,2 litri la 100 de kilometri, în funcție de motorizare.
• Oltcit a fost inițial livrat în două versiuni: Oltcit Special, care beneficia de un motor cu capacitate de 652 cm³, în doi cilindri, cu o viteză maximă de 121 km/h, și Oltcit Club echipat cu un motor de 1130 cm³, în patru cilindri și care putea atinge 150 km/h. Pentru variantele mai puternice se folosea motorul de 62 de cai putere, cu o capacitate de 1299 cm³, care dezvolta o viteză maximă de 157 km/h. Toate propulsoarele menționate erau de tip boxer, avantajoase prin înălțimea mai mică a blocului motor.
• Deși de dimensiuni modeste, Oltcit beneficia de un interior neașteptat de spațios. Deși spațiul banchetelor din spate era modest, era totuși comod; scaunele din față erau confortabile, rabatabile, culisând spre bord, iar cei 307 litri ai portbagajului se puteau dubla prin plierea banchetei din spate, până la 630 de litri. Spre deosebire de mașinile Dacia, hayonul Oltcit, cu design destul de elegant pentru perioada când a fost conceput, era extrem de practic și ușor de manevrat.
• Pentru anul 1981, când a fost lansat, Oltcit beneficia de un bord extrem de modern pentru acea dată, în care fiecare spațiu era folosit la maximum. Ceasurile de bord erau judicios plasate, pe plafon exista un ceas electronic, iar spațiile de depozitare erau așezate ingenios, exploatând orice loc liber. Deși puțin ciudați ca aspect, chiar futuriști, cei doi sateliți care încadrau volanul cu o singură spiță erau caracteristica automobilelor Oltcit. Erau plasați practic, la îndemâna șoferului și aveau funcții pentru semnalizare, faruri, ștergător și claxon, ușurând șofatul.
• Oltcit a avut succes și peste hotare. Varianta Oltcit Club 12 TRS, cu un motor de 1299 cai putere și o cutie de viteze în cinci trepte, a fost exportată în Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia, Franța, Belgia, Olanda, Columbia, Argentina, Paraguay, Uruguay, Costa Rica, Venezuela, Ecuador, Iordania, Turcia, Siria, Egipt și Bulgaria.

👉 Atunci când ai nevoie să înlocuiești o piesă la mașina ta, nu uita că pe site-ul Autovit.ro găsești cel mai mare număr de dealeri profesioniști de la care poți achiziționa o mare varietate de piese de schimb pentru toate genurile de autovehicule. 

Chiar dacă beneficia de avantaje și nu era deloc o mașină rea pentru vremurile sale, la declinul – și apoi la dispariția sa – au concurat, din nefericire, mai mulți factori:

• Uzina Oltcit fusese proiectată să poată produce 130.000 de autovehicule anual. Din păcate, între anii 1981 și 1993 s-au fabricat doar 200.000 de mașini, dintre care numai 60.000 pentru piața externă, partea română neputându-și recupera substanțiala investiție inițială. La acest fapt au contribuit calitatea scăzută a subansamblurilor și pieselor fabricate de furnizorii interni, incapacitatea acestora de a furniza în flux continuu piesele necesare, precum și blocajele economice, marketingul ineficient și corupția acelor ani.
• Din cauza faptului că au trecut mai bine de cinci ani între semnarea acordului și data prezentării primului exemplar Oltcit, în 1981 automobilul era ușor demodat, iar atunci când exporturile ar fi putut lua avânt era, pur și simplu, depășit.

Variante ale autoturismului Oltcit

• Oltcit Club – a fost lansat împreună cu Oltcit Special și au fost folosite în special în magazinele de prezentare.
• Oltcit Special – cu un consum de combustibil de doar 5 litri la 100 kilometri și un motor cu aprindere electronică integrală, a fost produs produs doar pentru scurt timp, din cauza cererii scăzute și a prețului ceva mai ridicat.
• Oltcit Club 12 TRS – exportat în vestul Europei sub denumirea de Axel; unul dintre cele mai bune produse ale uzinei craiovene.
• OLDA – un mix între Oltcit și Dacia, folosind transmisia și alte piese de la Dacia 1310.
• Oltcit Cabrio – un model decapotabil, neomologat din cauza problemelor de structură.
• Oltcit 11 R – numit și Oltina 11R, cu cinci uși, cu un design care lasă de dorit, neomologat din cauza calității scăzute și a defectelor de fabricație.
• Oltcit 4×4 – realizat în colaborare cu uzinele ARO din Câmpulung, neomologat din cauza deficiențelor la capotă și a designului neatrăgător.
• Oltena – un Oltcit fabricat după retragerea din afacere a francezilor în 1990, care au interzis folosirea particulei „cit” în numele automobilului.
• Oltcit Club 11 RM și Oltcit Club 11 RT – considerate cele mai slabe mașini Oltcit din cauza problemelor de la sistemele de frânare și transmisie.
• Oltcit Oltena 12 TRS – una dintre cele mai apreciate variante, cu motor puternic, aprindere electronică și cutie de viteze în cinci trepte.

Cândva un autoturism apreciat în țară și exportat în toată lumea, Oltcit rămâne o realizare a industriei automobilistice românești și alimentează și astăzi pasiunea celor care l-au condus, l-au prețuit și i-au rămas fideli.

Sursa foto: Shutterstock, Asociația Oltcit Fan Club Romania

Grosoiu Gabriel

Pasionat de noutățile din industria auto, dar și de povestea fascinantă a automobilului, Gabriel nu își pierde niciodată curiozitatea. În articolele scrise de el găsești ponturi utile, descrieri amănunțite și analize comparative, pentru ca alegerea viitoarei tale mașini să fie una inspirată. Tot Gabriel îți oferă ghiduri de întreținere corectă a mașinii, pentru o valoare mai bună la revânzare.