Momentul în care România va ajunge la o rețea optimă de autostrăzi, care să cuprindă întreg teritoriul țării este încă departe. De ani de zile, toate guvernările s-au luptat cu inaugurări de doar câțiva kilometri pe an, deși planurile arătau altceva și erau extrem de optimiste la deschiderea șantierelor. Pentru 2017, planurile nu sunt nici prea optimiste, dar nici foarte rele. Să vedem care este planul.
La o dezbatere de profil, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a declarat că în 2017 vor fi dați în folosinţă 90 de kilometri de autostradă, 45 de kilometri de variante de ocolire şi se vor recepţiona 275 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate.
“Consider că suntem mai pregătiţi decât oricând pentru atragerea de fonduri şi implementarea de proiecte. Ne-am propus ca, anul acesta, să dăm în folosinţă 90 de kilometri de autostradă şi acest obiectiv este fezabil şi va fi îndeplinit. Am început într-o notă bună cu cei 15 km de pe Lugoj-Deva, lotul 2”, a spus directorul general CNAIR.
La capitolul autostrăzi, cei 90 de kilometri vor fi completați de cei 3,3 km la intrarea în Bucureşti (A3), autostrada Lugoj – Deva loturile 3 şi 4, şi autostrada Sebeş – Turda loturile 3 şi 4.
“Toate aceste sectoare sunt în curs de realizare. Antreprenorii sunt mobilizaţi, iar lucrurile sunt pe drumul cel bun. În ceea ce priveşte variantele de ocolire, avem în vedere de a da în folosinţă în acest an 45 de kilometri şi, pe partea de reabilitare de drumuri naţionale, în acest an vom avea 275 de km pe care îi vom recepţiona. Sectoarele de drum sunt în folosinţă, de aceea zic eu că nu au un impact puternic, dar consider că drumurile naţionale sunt un element important şi constituie pilonul de dezvoltare a infrastructurii şi în continuare ne vom concentra şi pe acest domeniu”, a spus şeful CNAIR.
Centura de Sud intră în atenția autorităților
Centura Capitalei este unul dintre cele mai nevralgice conexiuni prin care trebuie să treacă zilnic zeci de mii de mașini. Partea de sud este paralizată la orele de vârf și reprezintă o necesitate pentru viitor. În acest sens, autoritățile au demarat deja pașii care vor duce la începerea lucrărilor, chiar dacă nu trebuie să ne așteptăm prea repede la asta.
“În ceea ce priveşte celelalte sectoare de autostradă pe care le vom aborda: am iniţiat discuţii cu proiectanţii, pentru că proiectarea este pilonul de bază al dezvoltării infrastructurii, şi am strâns câteva păreri. O să ţin cont de ele şi am evaluat documentaţiile tehnice elaborate în cadrul CNAIR şi am fost plăcut surprins că în anii trecuţi au fost elaborate documentaţii de o calitate bună şi aici vorbesc despre Centura Sud Bucureşti pe care echipa mea intenţionează a o promova pe fonduri de coeziune. Am făcut demersuri în acest sens, am transmis materiale atât consultantului Jaspers, cât şi organismului intermediar. Eu sunt optimist şi, deşi mi se dau recomandări de la cei de la Comunicare să nu dau termene, eu mi-am asumat termene. Îmi propun pentru acest sector de autostradă, dacă lucrurile merg bine – şi dacă avem şi confirmarea de la consultantul Jaspers – undeva în luna mai să vedeţi documentaţia. Am lucrat deja la documentaţie şi este gata, dar trebuie să avem şi acceptul de principiu al consultantului Jaspers”, a explicat directorul general CNAIR.
Un punct critic pentru deblocarea Centurii de Sud este reprezentat de punctele critice, respectiv intersecțiile, unde se formează cozi de sute de mașini, indiferent de oră. Doar prin construcția de pasaje, pe zonele respective se va putea fluidiza sensibil traficul.
“…mă refer la pasajul Berceni, la pasajul Popeşti. La Pasajul Domneşti, în 2-3 săptămâni vom avea un antreprenor, o să avem semnat un contract. Sesiunea de contestaţii a fost depăşită. Eu zic că este un merit şi al managementului la nivel de implicare, pentru că sunt mai mulţi factori de luat în considerare în ceea ce înseamnă evoluţia infrastructurii. Inclusiv discuţiile pe care le-am avut cu antreprenorii. I-am asigurat că vom fi deschişi la solicitările lor. Încercăm să rezolvăm problema birocratică”.
