O părere prea des auzită este aceea că motorsportul nu este cu adevărat un sport deoarece nu presupune aceeași solicitare fizică ca în alte competiții. Însă dacă întrebi un pilot profesionist care este rutina de pregătire dintre curse, vei afla că automobilismul presupune mult mai mult decât timp petrecut la volanul mașinii de curse. Este vorba despre un program complex de pregătire cu o abordare multidisciplinară, de la dezvoltarea condiției fizice, a reflexelor și concentrării, până la training tehnic, media sau planificare logistică – totul pentru a performa la cel mai înalt nivel.
Iată cum se pregătesc piloții pentru a face față provocărilor unice ale acestui sport pe care îl iubim pentru mirosul de benzină și emoțiile de pe margine:
1. Pregătirea fizică: anduranță, reflexe și echilibru
Deși pare ușor să pilotezi, mașinile de curse sunt foarte diferite față de cele de stradă și au o serie de modificări care impun o condiție fizică de top. De exemplu, lipsa servofrânei înseamnă că este necesară o forță mult mai mare pentru a frâna precis. Mașinile de raliu nu au aer condiționat, astfel că temperatura din habitaclu ajunge ușor la 50-60 grade Celsius vara, condiții extreme care ar suprasolicita un om obișnuit.
Totodată, la raliuri poți întâmpina situații neprevăzute precum cedarea pompei de servodirecție sau schimbarea unei roți în timpul probei speciale, cazuri în care un pilot cu o condiție fizică bună va avea cu siguranță un avantaj și va pierde mai puțin timp cu problemele tehnice.
Poate cel mai important aspect este rezistența sportivilor de performanță la forțele G din timpul curselor (pot ajunge până la 5G în virajele rapide) sau al accidentelor (unde întâlnim forțe de peste 10G, ajungând până la 40-50G în Formula 1). O rezistență fizică superioară este esențială pentru a evita accidentările, motiv pentru care piloții de curse fac antrenamente de forță combinate cu cele cardio și de anduranță, pentru a acoperi toate scenariile posibile într-o cursă.
Exercițiile specifice țintesc gâtul, umerii și zona lombară, având în vedere poziția din cockpit. De asemenea, echilibrul și flexibilitatea sunt antrenate prin yoga sau stretching, în timp ce concentrarea mentală și reflexele sunt dezvoltate folosind semnale luminoase și exerciții compuse, care simulează gesturile de la volan.
Unii piloți se pregătesc în camere hiperbarice pentru a simula altitudini mari sau fac antrenamente speciale pentru a îmbunătăți reacțiile la stres termic – cantonamente la munte practicând sporturi precum schiul, ciclismul sau hikingul, sau chiar introduc sauna în rutina zilnică, înainte curselor în care temperaturile sunt foarte ridicate.
2. Nutriția: sursă de energie și concentrare
Regimul alimentar al unui pilot trebuie să susțină atât performanța fizică și mentală din timpul antrenamentelor sau al curselor, cât și recuperarea optimă. Astfel, dieta este similară oricărui sportiv de performanță: bogată în proteine, carbohidrați complecși și grăsimi sănătoase. Proteinele ajută la refacerea musculară după antrenamente intense, în timp ce carbohidrații furnizează energia necesară pentru cursele lungi și solicitante.
În cazul raliurilor, care presupun un efort intens timp de mai multe zile consecutiv, o nutriție echilibrată este foarte importantă pentru dozarea corectă a efortului și recuperarea de pe o zi pe alta, în condițiile unui somn limitat. Mesele sunt atent planificate pentru a preveni disconfortul digestiv și pentru a asigura un nivel constant de energie, uneori fiind utilizate batoane proteice sau fructe în locul meselor din timpul zilei, atunci când programul este strâns.
Hidratarea este și ea esențială, mai ales vara când temperaturile ridicate din cockpit pot duce la pierderi de câteva kilograme în timpul unei curse. Mulți piloți includ în camelbacks (rezerva de apă din mașina de curse) suplimente precum electroliți sau vitamine pentru a-și menține corpul în formă optimă.
În plus, un aspect mai puțin cunoscut este faptul că piloții se supun acelorași reguli anti-doping la fel ca orice alte sportiv, ba chiar lista substanțelor interzise este mai lungă pentru automobilism!
3. Pregătirea mintală: gestionarea emoțiilor în momentele critice
Pe lângă efortul fizic, motorsportul presupune o stăpânire mintală excepțională. Capacitatea de a lua decizii într-o fracțiune de secundă, de a rămâne calm sub presiune și de a gestiona situațiile neprevăzute face diferența între un șofer obișnuit și un pilot de curse.
Un mit des întâlnit este acela că piloții trăiesc pentru adrenalină, însă realitatea este că atunci când practici un sport la nivel profesionist, riscul și emoțiile devin parte din rutină, adrenalina fiind înlocuită de concentrare și ambiția de autodepășire.
Mulți piloți lucrează cu psihologi sportivi pentru a dezvolta tehnici de control al emoțiilor, fie că vorbim de creșterea încrederii în sine, de abordarea curselor dificile sau de procesarea presiunii unui rezultat mult așteptat. Meditația, respirația controlată și vizualizarea sunt practici frecvent utilizate atât în rutina de zi cu zi, cât și în momentele dinaintea cursei.
4. Antrenamentele pe simulator și analiza video: tehnologie și rutină
Simulatoarele de curse sunt o parte indispensabilă a pregătirii moderne, oferind piloților șansa să se antreneze în scenarii variate, precum pilotaj pe ploaie, depășiri sau ieșiri în decor, diminuând impactul unor factori necunoscuți și, implicit, reducând riscurile din viața reală.
În cazul piloților de circuit, din discipline precum anduranță sau Formula 1, antrenamentul pe simulator are ca scop memorarea fiecărui viraj și a caracteristicilor unei piste. În plus, simulatoarele avansate sunt deosebit de realiste, replicând forțele G, feedback-ul volanului și dinamica mașinii.
În cazul raliurilor, memorarea probei speciale este rareori posibilă pe simulator, însă un astfel de antrenament păstrează reflexele și concentrarea la nivel competitiv. Însă indiferent de disciplina aleasă, simulatorul oferă marele avantaj de a nu consuma resurse reale, cum ar fi combustibilul sau pneurile.
În paralel cu antrenamentele pe simulator, o parte importantă din pregătirea unei curse este analiza video. Piloții vizionează cursele anterioare pentru înțelege specificul unui traseu de concurs și felul în care reacționează o anumită mașină în acele condiții, dar și pentru a identifica puncte de frânare, de depășire (în cazul circuitului) sau diferite repere relevante.
5. Pregătirea logistică: detalii care fac diferența
Se spune că o cursă se câștigă încă de acasă, deoarece motorsportul presupune planificarea până în cel mai mic detaliu.
Pilotul, managerul echipei sau responsabilul de logistică se ocupă de înscrierea la competiție, de cazare și planificarea deplasării la locul cursei.
Mașinile de curse trec printr-o revizie și o verificare generală după fiecare cursă, în așa fel încât totul să fie pregătit de start pentru următoarea competiție. Piesele uzate se înlocuiesc, în timp ce restul sunt verificate și stocul de piese de rezervă este completat.
Pe lângă partea tehnică, pregătirea poate include și confirmarea și plata poliței de asigurare pentru următoarea cursă sau ajustarea designului și a sponsorilor afișați pe mașină, în funcție de cerințe.
Odată formalitățile rezolvate, pilotul discută împreună cu echipa (mecanici, ingineri) strategia de cursă: la raliuri, este vorba de tipul de anvelope folosite (în funcție de condițiile meteo și de suprafața de concurs), set-up-ul suspensiei sau al altor componente (de exemplu, schimbul cutiei de viteze), calculul de combustibil sau planificarea personalului pentru service-ul îndepărtat.
Odată ajunși la cursă, înainte de start se desfășoară verificările tehnice și administrative – momentul în care documentele (la raliuri – permis de conducere pentru pilot și copilot, licență, asigurare), mașina și echipamentul sunt verificate pentru conformitatea cu normele de siguranță.
6. Pregătirea media: relația cu sponsorii și cu fanii
Niciun sport nu ar avea sens fără suporterii care oferă motivație și energie sportivilor preferați. Iar astăzi, mai mult ca oricând, piloții nu sunt doar simpli sportivi, ci personalități publice cu sute de mii sau chiar milioane de ochi asupra lor. De aceea comunicarea autentică și consecventă este importantă atât pe durata sezonului competițional, cât și în extra-sezon. Chiar dacă la nivel de top piloții au un manager de comunicare care se ocupă de toate aspectele, mulți piloți sunt și creatori de conținut și sunt responsabili să mențină atenția fanilor și interesul sponsorilor pentru parcursul lor sportiv.
De aceea, piloții parcurg media training-uri pentru a învăța cum să gestioneze interviurile cu jurnaliștii, cum să se comporte în timpul unui shooting foto, cum să vorbească în fața camerelor TV sau cum să posteze pe social media. Înaintea unei curse, piloții vorbesc despre obiectivele și abordarea lor, urmând ca după cursă să dea noi declarații despre cum a decurs competiția, deseori lucrând împreună cu un jurnalist sau om din echipă pentru redactarea comunicatelor de presă.
În concluzie, complexitatea sportului cu motor implică sarcini diverse care trebuie echilibrate în programul de pregătire al unui pilot de curse. O bună planificare, o echipă de încredere și multă disciplină sunt esențiale în parcursul oricărui sportiv care vrea să facă performanță, iar motorsportul nu este o excepție.
Vrei să afli ultimele noutăți sau să înțelegi cum funcționează un automobil? Pasionați de industria auto și de piața mașinilor rulate, redactorii Autovit își folosesc experiența pentru a-ți aduce informații relevante și sfaturi, pe blog. Citește știrile, analizele, topurile și ghidurile noastre, dacă vrei să faci o alegere inspirată sau să îți vinzi rapid mașina.
