Ce se întâmplă atunci când combini ideea unui dictator monstruos cu priceperea unuia dintre cei mai buni ingineri germani? Din fericire, din molozul în care al Doilea Război Mondial a îngropat Europa, au ieșit la suprafață și povești fericite. Beetle a parcurs drumul de la austeritatea tipică unei mașini pentru masele populare, la statutul de legendă pop, de-a lungul a zeci de ani de succes. Cu o istorie zbuciumată, din care nu lipsesc controversele, modelul care a reprezentat piatra de temelie a imperiului Volkswagen s-a fabricat pe aproape toate continentele planetei, în peste 21 de milioane de exemplare. În cele de mai jos, recapitulăm cele mai importante și memorabile întâmplări prin care a trecut Broscuța.
Vezi 👉 AICI oferta noastră de PIESE
Cum a început povestea lui Beetle
Care au fost urmările războiului
Când a traversat Volkswagen Oceanul
Cum a ieșit dn scenă Broscuța
Cum a început povestea lui Beetle
Mai nimic din zestrea cu care a pornit la drum micuțul Volkswagen nu părea a-i fi de bun augur. În primul rând, nici măcar numele acestui model nu era unul prea simpatic. Type 1 a fost, inițial, titulatura oficială și anostă a mașinii, dar apariția acesteia a stârnit de la început simpatia tuturor șoferilor, datorită proporțiilor liliputane și formelor ei jucăușe. Nickname-ul Beetle face apel la asemănarea dintre caroseria primului Volkswagen și carapacea unui cărăbuș, dar fiecare cultură i-a rezervat propria poreclă acestei mașini. Käfer, Fusca, Bug, Coccinelle, Vocho sau Volky au fost felurile în care mapamondul l-a alintat pe Type 1, iar noi, românii, i-am spus Broscuța. Aparent, tot ce s-ar putea spune despre acest model este pozitiv. În realitate, însă, geneza mașinii este una cu lumini și umbre. Ieșit de pe linia de producție, pentru prima oară, pe 27 decembrie 1945, VW Type 1 s-a născut din dorința infamului Adolf Hitler de a crea un mijloc de transport ieftin pentru poporul german. O inițiativă utilă, în contextul acelor ani, dar pusă în practică propagandistic și dusă la bun sfârșit cu foarte multe întârzieri.
Prezentarea oficială a mașinii, sub forma unui prototip, a avut loc încă din 1933, sub sloganul Kraft-durch-Freude (Putere prin bucurie). Inclus într-o schemă financiară de stat, prin care cetățenilor germani li s-a promis că pot depune eșalonat suma de 1.000 de mărci, necesară unui exemplar, Type 1 nu a mai fost livrat către clienți în intervalul de timp promis de Partidul Muncitoresc Național-Socialist German. Mai mult, există o serie de controverse cu privire la paternitatea proiectului care a dus, ulterior, la legendarul Beetle. Dacă inginerul căruia Hitler i-a încredințat proiectarea mașinii, celebrul Ferdinand Porsche, și-a arogat integral meritele de a-l fi creat pe Type 1 pornind de la prototipuri precum Porsche Type 12, NSU Type 32 sau Porsche Type 60, nu de aceeași părere este și maghiarul Béla Barényi. Inginerul care a scris, apoi, istorie în domeniul siguranței pasive, la Mercedes Benz, elabora un automobil similar cu Type 1 încă din 1925, dar nu a avut inspirația de a-și patenta schițele. În anii ’50, Barényi a dat în judecată producătorul german pentru simbolica sumă de o marcă și a câștigat procesul. Cehii de la Tatra s-au judecat și ei cu Volkswagen, pentru copierea unor caracteristici esențiale ale modelului V570.
Procesul a fost intentat chiar înainte de căderea lui Hitler, dar problema reclamantului a „dispărut” odată cu invadarea Cehoslovaciei, în 1938. După război, Tatra a fost despăgubită de compania germană cu 1.000.000 de mărci germane. Și totuși, ce s-a petrecut între lansarea mașinii și intrarea ei în producția de serie? Cele doar câteva sute de exemplare construite în timpul războiului, uneori și prin implicarea prizonierilor din lagărele naziste, au fost livrate exclusiv către elita militară și de partid, până ce fabrica de la Wolfsburg a fost aproape distrusă de bombardamente. În 1945, forțele militare americane le-au acordat britanicilor dreptul de a transfera pe teritoriul țării lor mijloacele de producție ale germanilor, dar fără ca propunerea să fie luată în serios. Văzut de directorii fabricilor englezești de mașini ca un vehicul bizar, neperformant și lipsit de rentabilitate, micul Käfer părea condamnat la o ieșire prematură din istorie.
Care au fost urmările războiului
Încetul cu încetul, mai ales după numirea lui Heinz Nordhoff, fost manager la Opel, în funcția de conducere a companiei, Volkswagen a reușit să facă din Beetle o mașină demnă de încredere. Apreciat pentru manevrabilitatea exemplară și capabil de o viteză maximă care permitea exploatarea rețelei de autostrăzi din Germania, Type 1 atinge, în 1946, cifra de 1.000 de exemplare produse lunar, o adevărată performanță, având în vedere dificultatea de a procura materie primă, într-o Europă devastată după cel mai mare conflict al istoriei. De altfel, penuria era la ordinea zilei, iar lipsurile se simțeau mai ales în privința rezervelor de hrană la care aveau acces oamenii simpli. Pentru a salva situația dificilă a orașului, Volkswagen amenajează o cultură de cereale chiar pe terenurile aferente fabricii din Wolfsburg, la inițiativa ofițerului Ivan Hirst. În luna octombrie a anului 1946, exemplarul Type 1 cu numărul 10.000 iese pe linia de producție, dar bucuria este de scurtă durată.
Pe 6 decembrie, fabrica este închisă temporar, din cauza lipsei unor materiale vitale pentru menținerea fluxului producției, cum ar fi cărbunele și oțelul. Fabricația se va relua abia pe 10 martie 1947. Doi ani mai târziu, în cele trei zone germane ocupate de forțe militare ale foștilor aliați, Volkswagen se putea lăuda cu 103 dealeri și cu 81 de service-uri autorizate. Exigențele specifice exportului au adus modificări precum bare de protecție cromate, o gamă mai bogată de culori și o tapițerie de calitate superioară, la exterior. Pe data de 22 iulie 1949, este prezentat modelul Type 15, versiunea decapotabilă a Broscuței, ce avea să fie asamblată la fabrica Wilhelm Karmann din Osnabrück, până în 1980. Ceva se întâmpla cu anostul Beetle, iar lumea începea să nu îl mai privească îngăduitor.
Vezi categoria noastră de ▶ AUTOTURISME
Când a traversat Volkswagen Oceanul
Mașina cu numărul 100.000 a fost produsă în 1950, an ce marchează prezența lui Type 1 pe nu mai puțin de 17 piețe internaționale. A fost doar o chestiune de timp până ce livrările de Volkswagen Beetle nu au mai putut fi suplinite doar de fabrica-mamă, așa că, pe 23 martie 1953, este inaugurată fabrica din Sao Paolo, Brazilia. Aceasta este transferată integral, în 1956, la São Bernardo do Campo. Trei ani mai târziu, Volkswagen scrie istorie în publicitate, cu una dintre campaniile cele mai de impact din categoria industriei auto. În lupta cu modelele compacte care deveneau tot mai populare în Statele Unite ale Americii, care ofereau un interior generos, Beetle este prezentat drept o mașină ale cărei dimensiuni sunt invers proporționale cu avantajele pe care le oferă și pe măsura costurilor de exploatare.
„Think small”, „Lemon”, și „Nobody is perfect” sunt titlurile unor reclame alb-negru, publicate în ziarele de peste Ocean, ce au făcut deliciul cititorilor prin textele inspirate, completate de imagini sugestive ale mașinii. În numai un an, campania elaborată de agenția Doyle Dane Bernbach a generat o mărire a cotei de piață cu 12%. Volkswagen Beetle nu mai era doar alternativa la mașinile mari și scumpe, ci un veritabil superstar. Treptat, urmând cererea tot mai mare, fabricile Volkswagen începeau să răsară ca ciupercile după ploaie, în țări ca Belgia, Irlanda, Finlanda, Iugoslavia, Mexic, Indonezia, Malaezia, Nigeria, Filipine sau Thailanda.
Vezi categoria noastră de 👉 MOTOCICLETE
Cum a ieșit din scenă Broscuța
În anii ’60, statisticile arătau că fiecare a doua mașină care circula pe șoselele germane era un Volkswagen Beetle. Mașina poporului respectase promisiunea din denumirea ce îi fusese încredințată la începutul carierei, dar depășise cu mult orice așteptări cu privire la succesul comercial. În 1965 este atinsă borna celor 10 milioane de vehicule fabricate doar la Wolfsburg, dar nevoile publicului începeau să evolueze, iar micul vehicul trebuia să mărească pasul pentru a rămâne relevant. În 1967, Beetle este actualizat cu echipamente moderne, precum coloană de direcție retractabilă în caz de impact, oglindă retrovizoare, bare de protecție mai solide și un sistem de frânare cu dublu circuit. Beetle, însă, nu mai era singur în gamă, iar modele precum Volkswagen 411 sau 1600 reprezentau o concurență internă pentru acesta.
Sfârșitul producției pe Bătrânul Continent a venit, însă, abia pe 19 ianuarie 1978. Ultimul Beetle purta numele comercial Volkswagen 1200L și a ieșit de pe linia de producție de la Emden, după 16.255.500 de bucăți produse în Europa. Broscuța lăsa locul noii generații de modele, ce reprezintă și azi baza ofertei Volkswagen: Polo, Golf și Passat. Cu toate acestea, mașina concepută în perioada interbelică a supraviețuit în mod miraculos în secolul XXI, pentru că a continuat să fie asamblată, în fabrica din Puebla, Mexic, până în anul 2003. În 1998 a fost prezentat New Beetle, care era, de data aceasta, un model de lux, cu o orientare către clientela tânără. Mașina cu o platformă tehnică modernă, preluată de la Golf, nu mai avea în comun cu originalul decât numele, dar designul acesteia păstra o parte din farmecul primului Beetle.
Lumea auto este plină de legende, dar povestea lui Volkswagen Beetle rămâne una dintre cele mai frumoase. Chiar dacă astăzi nu se mai produce, modelul german este la mare căutare pe piața second-hand.
Credit foto: Shutterstock
Pasionat de noutățile din industria auto, dar și de povestea fascinantă a automobilului, Gabriel nu își pierde niciodată curiozitatea. În articolele scrise de el găsești ponturi utile, descrieri amănunțite și analize comparative, pentru ca alegerea viitoarei tale mașini să fie una inspirată. Tot Gabriel îți oferă ghiduri de întreținere corectă a mașinii, pentru o valoare mai bună la revânzare.
